Tag: Jurnal

Scrisoare catre Destin

Draga Destinule,

Cum iti merge? Sunt sigur ca foarte bine. Sunt sigur ca iar te destrezi cu vreunul din jocurile tale, ca de obicei. Gresesc cumva?Letter
Stiu, acum ceva vreme am intalnit o fata. E extraordinara! Imi place mult de tot. Cum zambeste, cum vorbeste, cum e ea, in general… Imi place totul! Si ori de cate ori o vad, mii de fluturi imi danseaza in stomac.
Stiu, draga Destinule. Am stiut din prima clipa in care am vazut-o. Am fost sigur ca e un alt joc de-al tau. Stiam ca nu va fi a mea. Nu te plictusesti niciodata de jocurile astea, asa-i? Esti prea crud, stii? Iti place sa ma vezi plangabd, suferind, disperat… Inchis in lumea mea, prizonier al durerii si al fricii… Draga Destinule, am obosit si eu… Sunt prea obosit sa mai lupt cu tine. Nu mai vreau sa fiu sclavul tau, dar stiu ca nu e dupa mine. E greu sa traiesti asa… Sclav al destinului. De ce te porti asa? De ce esti atat de crud?
Astept raspunsul tau.

Cu drag, Valeriu

Trec anii…

    Trec anii… îmbătrânim, așteptând o minune. Așteptând și sperând la cineva „potrivit”. Apoi, când singurătatea ne apasă, ne mulțumim cu oricine, doar să avem pe cineva lângă noi. Old_Man_with_his_Head_in_his_Hands_(At_Eternity's_Gate)Dăm, de multe ori, cu piciorul, persoanelor care ne-ar fi putut face fericiți, alături de care am fi fost noi înșine fericiți, pentru a accepta în tăcere pe cineva care pur și simplu ne alungă singurătatea.

    Ce trist…

Lumini

Când ai apărut în viața mea, o lumină s-a aprins în inima mea, ca un fulger. Era lumina iluziilor pierdute și regăsite. Apoi, mi-ai spus ceva ce-a făcut ca acea lumină să se stingă brusc,lumina-din-inima lăsându-mă să stau complet, în întuneric. Acel întuneric era „lumina” fricii. Apoi, ai fost aceeași dintotdeauna, ba chiar mai bună decât niciodată; și luminița iar s-a aprins… Iar mi-a fost luminată inima… Din păcate, această luminiță nu strălucește ca înainte. Doar pâlpâie… intermitent, ca și cum s-ar putea stinge în orice moment.
Știi? La început credeam că asta e lumina Speranței; o speranță pentru tine… Dar cu fiece zi ce trece, îmi dau seama că nu e așa…

Inimă vs rațiune

Încet-încet, totul pare să meargă în reluare apoi… totul se oprește: intră ea în scenă. Ca prin farmec, bătăile inimii se accelerează și îmi vine să-i strig numele. „PRIVEȘTE-MĂ!”, gândesc nerăbdător. Unde naiba e Cupidon, acum, când am nevoie de el, să tragă una din săgețile lui? Se pare că e în vacanță. Și ea, trece ca și cum eu n-aș exista. Din nou, inima mea e frântă. hcn056
Ca într-o lume paralelă, sunt sigur că nimeni nu a văzut toate astea. Doar rațiunea îmi spune: „Nu-ți pierde timpul aiurea: meriți mai mult decât atât!” Nu știu ce să-mi răspund așa că stau, în tăcere… N-aș avea nici un argument. Să-i explic, n-ar înțelege. Poate pentru că, acum, gândesc cu inima și rațiunea n-are loc acolo, în gândirea ei…
Cine spune că iubirea neîmpărtășită e doar o nebunie trecătoare?
Eu iubesc pentru amândoi, chiar dacă ea nu mă iubește…

A fi sau a nu fi

Să te îndepărtezi sau să încerci?
Unul din lucrurile cele mai grele din viață e să alegi dacă să te îndepărtezi sau să mai încerci, totuși, încă o dată. Cu siguranță toți ne-am aflat, cândva, în situația asta, de-a lungul vieții. O situație în care nu știi cum să te comporți, ce să faci. Dacă te îndepărtezi, cu timpul poate că uiți dar… file_de_jurnalîntotdeauna vei avea acea îndoială în suflet: „Ce s-ar fi întâmplat dacă…?”. N-ai cum să știi. Niciodată nu poți ști ce s-ar fi întâmplat dacă ai fi făcut un lucru sau altul. Ceea ce contează e că te-ai îndepărtat. Asta a fost alegerea ta și nu mai poți da înapoi. Oricât de mult ai încerca, nu te poți întoarce în timp, să ajungi în momentul în care ai făcut o alegere, pentru a putea calcula șansele, să poți face, totuși, ceva. Dar îți spun, să nu dai înapoi și să nu îți pară niciodată rău de alegerea făcută pentru că ai încercat, totuși, să faci ceea ce ai crezut în momentul acela că e mai bine pentru tine. Și dacă nu ai luat în calcul și pe celelalte persoane, care au rămas în urmă, ca amintiri și-atât… știi că nu vei mai putea face nimic să schimbi ceea ce a fost. Totuși, întotdeauna să calculezi orice pas pe care îl faci, pentru a putea fi sigur că NU mai e nimic de făcut decât să alegi cel mai bun sau mai puțin rău lucru (sau acțiune). Dar, dacă încă mai crezi că există ceva pentru care MERITĂ să lupți, nu înceta să o faci! Pentru că, astfel, vei putea zâmbi, privind în trecut. Dacă totul iese cum vrei, vei zâmbi fericit. Dacă nu, vei zâmbi, totuși, spunându-ți că NU TE-AI DAT BĂTUT!
Îți spun: LUPTĂ PENTRU CEEA CE ÎȚI DOREȘTI dar… fără să faci rău. LUPTĂ și ÎNVINGE!

Gânduri

Alegându-te pe tine, am ales imposibilul. Dar inimii mele îi plac provocările. Am ales să mă îndrăgostesc, fără să mă gândesc la durerea ce m-ar putea mistui.niciodata_nu_uiti Ai creat, înlăuntrul meu, vise, iluzii, zâmbete… dar acum sunt distruse… însă bucățelele sunt acolo, și tresaltă pline de speranță ori de câte ori îmi scrii sau vorbești…
Urăsca faptul că nu sunt unicul, dar iubirea îmi joacă feste ori de câte ori mă gândesc la ochii tăi, îmbrățișările pe care încă nu ți le-am dat… și iar mă îndrăgostesc… iar, și iar, și iar… Știu că niciodată nu vei fi o amintire… ci te vei fi transformat în visul meu… în aspirațiile mele… Și, într-o zi, nu voi mai suporta și-ți voi spune tot ceea ce ai însemnat pentru mine… pentru acest necunoscut.
Ce naiv…

Bun rămas

Mi se pare amuzant! Chiar credeai că voi fi alături de tine, mereu, chiar și după toate astea? Că te voi iubi o eternitate chiar dacă nu mă băgai în seamă? Vreau să știi că s-a terminat! Îmi pot continua drumul singur. Că fără să-mi dau seama, am uitat de tine! Nu mai am nevoie să mă îmbrățișezi ca să mă simt mai bine și nici să te văd zâmbind pentru a fi fericit! NU! Acum, tot ce vreau, e să ies cu prietenii și să mă distrez ca niciodată! Și… de ce nu, să cunosc o fată care să știe să mă aprecieze așa cum tu nu ai știut s-o faci. Nu am nevoie de tine. De fapt, NU MAI AM nevoie de tine! Am amintirile cu tine care valorează mai mult… Chiar dacă, trebuie să recunosc, întotdeauna voi păstra amintirea sărutărilor tale; n-au fost multe dar au fost de neuitat. Sper să te bucuri de viață așa cum am eu de gând să o fac. Acum, mai mult ca niciodată…

Destin jucăuș

Într-o zi, destinul a decis că trebuie să cunosc pe cineva care mă va schimba, că, într-un moment, cineva își va intersecta drumul cu al meu. Niciunul din noi nu știa asta dar destinul avea totul bine pus la punct. Așa că, în puțin timp, o necunoscută a început să-mi știe viața și fiecare colțișor al inimii, fiind în același timp motivul meu de a zâmbi zi de zi.pink rose
Puțin câte puțin m-a făcut să cred că ÎNCĂ MAI EXISTĂ PERSOANE MINUNATE! M-a făcut mereu să zâmbesc și știu că într-o zi, va deveni cea mai frumoasă amintire avută vreodată. Și, dacă într-o zi, pleacă, o voi reinventa! Pentru că știu că nu voi putea trăi fără ea lângă mine.
Și știu sigur că niciodată nu va înceta să existe pentru că-mi voi zgândări memoria continuu, ca să-mi amintească de ea.  Și știu că nu sunt cel mai bun sau important lucru din viața ei dar, chiar și așa, găsește timp pentru mine.
Era doar o necunoscută dar, în puțin timp s-a transformat în tot ceea ce am. E EA! Și dacă într-o zi n-o voi mai putea vedea sau spune cât de minunată și unică e, vreau să știe de acum (și să nu uite) că puține sunt ca ea și.. eu am găsit-o!

Am nevoie de tine

… Am nevoie de mâinile tale, să-mi amintească… Am nevoie să-mi mângâie părul. Am nevoie de zâmbetul tău, să-mi arunci priviri înflăcărate, pline de pasiune și de dragoste.am_nevoie_de_tine_i_need_you_te_necesito_homer_simpson Am nevoie să mă pierd în calmul ochilor tăi, care-mi paralizează simțurile. Am nevoie de glumele tale și bucuria de-a trăi. Am nevoie de fiecare gest al tău, pentru că fiecare mic detaliu e ceea ce te face specială. Am nevoie să mă îmbrățișezi așa cum o făceai. Am nevoie de toate defectele tale pentru că, pentru mine erau calități. Am nevoie, tot mai mult, să fiu la un milimetru de gura ta, să-ți simt fierbințeala buzelor și respirația sacadată, știind că te voi săruta… Am nevoie să văd cum zâmbești în sinea ta, cinci secunde, după ce ai încetat să mă privești. Am nevoie de cineva care să creeze iar, sentimentele astea în mine.

Am nevoie de TINE!

Să murim știm cu toții dar… TU știi să trăiești?

Dacă nu ești nemuritor, să-ți fie frică de moarte înseamnă să-ți sapi singur mormântul. life-death-viata-moarteOrice-ai face, oriunde-ai merge, oriunde-ai trăi, tot mori. Nu te poți salva de ea. Și dacă tot o să mori, de ce să nu riști și să faci în viață tot ceea ce îți dorești? Viața e, oricum, plictisitoare, dacă încercăm să ne menținem mereu vii, dar fără să trăim cu adevărat. Nu vă înfrânați dorințele și faceți TOT ce vă stă în putință să TRĂIȚI. Bucurați-vă de fiecare moment că, până la urmă, moartea ne ia pe toți.